Sub aceeaşi stea, John Green

Autor: John Green

Nr. pagini: 302

Copertă: Broşată

Anul apariţiei: 2013

Hazel Grace este în fază terminală.

Totuşi, un medicament miraculos încetineşte evoluţia bolii de care suferă.

Însă diagnosticul rămâne la fel de înfricoşător.

Totul se schimbă când îl cunoaşte pe Augustus Waters, băiatul visurilor ei: inteligent, atrăgător, cu un zâmbet care te vrăjeşte.

Împreună vor trăi cea mai frumoasă poveste de dragoste, până când…

 Sub aceeaşi stea vorbeşte despre cea mai palpitantă aventură din lume: aceea de a fi îndrăgostit.

Am auzit de această carte, iar într-un final când am dat ultima comandă de cărţi, am zis să-i dau o şansă.

Nu regret.

Deşi am citit-o într-un număr de zile de care nu sunt tocmai mândră, am savurat lectura de fiecare dată când am reuşit să găsesc măcar câteva minute libere să citesc.

Povestea se învârte în jurul personajelor Hazel Grace Lancaster şi Augustus Waters care împreună trăiesc o frumoasă şi unică poveste de dragoste.

Personajele mi s-au părut destul de originale şi bine construite, în special personajul meu preferat, Peter Van Houten.

Am auzit câteva lucruri vagi (din fericire nu am primit vreun spoiler care să-mi ruineze experienţa în primă fază) despre finalul cărţii dar când a fost momentul să citesc, nu s-a întâmplat tocmai cum credeam eu că urma să se întâmple.

De-a lungul cărţii am empatizat suficient de mult cu personajele, zâmbind, râzând şi plângând o dată ce acţiunea se derula pe măsură ce dădeam pagina.

De asemenea, cartea mi-a oferit o perspectivă cu totul diferită asupra dragostei în raport cu viaţa şi moartea, trei subiecte la care tot am reflectat de-a lungul lecturii şi puţin şi după terminarea ei.

După părerea mea, „Sub aceeaşi stea” este o carte din care ai ce învăţa şi cu siguranţă şi-a lăsat urma, într-o oarecare măsură, în dezvoltarea mea ca persoană şi în modul în care privesc lucrurile.

Cât despre autor, am auzit suficiente păreri împărţite despre operele sale încât să devin curioasă în privinţa acestora. „Sub aceeaşi stea”, este, însă, a treia carte pe care o citesc de la John Green (după povestea din „Fulgi de iubire” şi cartea „Căutând-o pe Alaska”) şi încă nu mă pot declara dezamăgită sau profund impresionată de acest autorul dar cu siguranţă voi mai da şanse şi altor lucrări de-ale acestuia.

În concluzie, mi-a plăcut cartea dar nu m-a dat în mod special pe spate. O recomand pentru persoanele care citesc romance şi eventual pentru cei pasionaţi de abordarea subiectelor legate de viaţă şi moarte în poveştile de dragoste.

Dacă vă decideţi să citiţi această carte, vă urez lectură plăcută!

– Gabriela A.